Viata, o cusca a amintirilor...

Daca chiar ar exista un elixir magic care sa te faca fericit cand esti trist si sa te faca sa iubesti viata asta mica traind-o pana la ultima secunda pe care o mai ai...

Ar fi mult mai usor sa treci printr-o viata scurta de om cu un elixir care sa faca sa scapi de tote greutatile si durerile provocate de aceasta relitate dura in care traiesti...

Si uneori ma intreb daca mai diferntiez visele de relitate, uneori mi-as dori ca sa traiesc propile vise in realitate decat sa ma chinuie adevarata relitate. 

Si stau si ma gandesc ca sunt doar un pion in acest joc numit Viata, un pion ce sufera, plange, rade, este fericit, gusta din castigul prost de care are parte si ca amprenta isi lasa viata ironic de grea pe umeri altora, ducandu-i alti greutatile in spate, carandule pe umeri lor.

Si uneori imi spun "Viata asat e urat, mi-ad dori alta" iar alte ori zic ca "Vita mai frumosa ca a mea nu esxita", dar defapt de vreu sa imi zic mie, ce vreu sa imi dovedesc mie, de ce adevar am mai dat si nu il inteleg...

Viata este ca un teritoriu in care te lupti pentru propia existenta, te lupti sa castigi, dar atunci cand vei termina acest joc, atunci iti vei da seama ca defapt la final pierzi...Dar castigi o alta lume in care sufletul tau sa traiasca, dar nu neparat o lume frumosa.
"
"Nu poti sa schimbi cu puterile tale, nu poti sa invingi soarta care ti-a fost deja scrisa, poti doar sa inceri sa o placalesti ca sa nu mai treca pe la usa ta." 
                                                           -Eu(Zoey)  
"Viata e un joc, daca nu sti sa il joci, il pierzi."
                                                         -Eu (Zoey) 

Bine Ok, aceasta recenzie/articol(cum vreti sa il luati) a fosr facut din plictisela si din lipsa nenorocita de imaginatie...